Cusatura pe etamina – ce inseamna motivele traditionale de pe iile romanesti si cum se realizeaza acestea

In mitologiile lumii, zeitele adesea stapaneau mestesugurile torsului, cusutului si tesutului. Acest lucru se datora faptul ca firele si itele aveau o semnificatie profunda, legata de structura lumii. Erau folosite, de asemenea, in ritualuri, datorita puterilor magice ale simbolurilor cusute pe panza.

In ultimul timp, din ce in ce mai multe persoane au devenit interesate de realizarea manuala a iei si de cusut. Aceasta este o activitate placuta, pe care o practica cei care doresc sa isi petreaca timpul liber punandu-si in aplicare ideile creative. Exista o multime de modele de cusaturi, care pun in valoare tezaurul national. 

In continuare, poti afla mai multe despre tipurile de cusaturi traditionale pe etamina si cum se realizeaza acestea.

Cuprins:

1. O scurta istorie a cusaturilor din diferite zone geografice ale lumii
2. Cusaturi manuale romanesti – punctul de cusut, o componenta esentiala pentru a crea modele reusite de ii
3. Cusaturi manuale pentru ie – modele populare si modul de realizare a acestora

3.1. Cusaturi manuale de inspiratie vegetala 

3.2. Cusaturi populare geometrice 

• Pe ce materiale se pot realiza cusaturile populare? Moduri inedite de a utiliza modelele traditionale

1. O scurta istorie a cusaturilor din diferite zone geografice ale lumii

Cusutul este un mestesug raspandit in toate artele populare ale lumii, deoarece acesta are semnificatii profunde pentru spiritualitatea fiecarui popor. Au fost gasite dovezi stravechi ale practicarii broderiei, de exemplu, in China, in secolele V-III i.Hr. sau in Suedia, tot in aproximativ aceeasi perioada.

Arta cusutului a ocupat un loc important in mitologia greceasca, prin intermediul zeitei Atena, care a transmis aceasta indeletnicire oamenilor. Ea era raspandita, in vechime, in toate straturile sociale, de la cele mai inalte pana la cele comune. 

De asemenea, broderia a avut, in diferite perioade, o semnificatie aparte pentru femei, intrucat acestea puteau, in lipsa accesului la educatie sau la instrumente de scris , sa isi documenteze viata. In special broderiile cusute de femeile de culoare au contribuit la intelegerea vietii acestora din punct de vedere istoric.

Pe parcursul automatizarii in toate domeniile si cusaturile au inceput sa fie realizate din ce in ce mai mult cu ajutorul masinariilor. In secolul al XIX-lea, a aparut masina de brodat manual, care a permis realizarea la scara mai larga a obiectelor cu broderii.

2. Cusaturi manuale romanesti – punctul de cusut, o componenta esentiala pentru a crea modele reusite de ii

Punctul de cusut este un element esential al oricarei cusaturi. Din imbinarea mai multor astfel de componente, fie ca sunt drepte, verticale sau oblice, se formeaza motivul, conform unei scheme. Mai multe motive formeaza o compozitie ornamentala, care presupune imbinarea originala si echilibrata a acestora.

Exista mai multe tipuri de puncte de cusut esentiale pentru oricine doreste sa realizeze propriile cusaturi pe panza. Stapanirea acestora permite flexibilitate in alegerea si crearea modelelor. Cele mai importante sunt:

Punctul inaintea acului 

Acest tip de punct de cusatura pentru ie se realizeaza luand un anumit numar de fire, dupa care se paseste acelasi numar de fire.

Punctul in urma acului 

Punctul in urma acului presupune ca nu exista distanta intre fire (e folosit, de exemplu, pentru imbinarea partilor iilor drepte botosanene si pentru tivirea gulerului camasii).

Punctul oblic sta la baza punctului in cruce

Acesta este un procedeu stravechi pentru decorarea iilor, care sta la baza punctului in cruce. Exista cruci drepte, duble, pe o fata sau doua fete, ultima dintre ele imprumutata de oltenii din Transilvania, pentru obiectele care cer ornamentatie cu fata dubla.

Punctul in cruce poate fi realizat numai pe un material cu distanta egala intre fire, pentru ca e necesara numararea acestora.

Cusutul batranesc 

Aceasta varianta este mai usor de realizat, ofera posibilitati de ornamentatie mai bogate decat cele in cruce si se caracterizeaza prin rezistenta design-ului. In functie de zona, el este cunoscut sub mai multe denumiri:

• in busteni (folosit in Muntii Bretcu si Sacele, acest timp de punct de cusut presupune ca, pentru fiecare rand de motiv, se traseaza o linie principala, peste care se astern jumatati de cruci);

• in toiege (denumire uzuala in zona Branului, Argesului si a Muscelului – se folosesc fire mai groase, indoite de patru, sase sau opt ori sau subtiri, indoite doar de doua ori);

• in butuci (sau cusut in bufant, cunoscut sub aceste nume in zona Buzaului si a Vrancei);

• in jumatati de cruci (specific zonei Bran, se realiza folosind un fir de lana neagra, dat in doua, pentru a fi mai gros si rezistent).

Cusutul batranesc cret

Acesta are origini foarte vechi si se realizeaza din puncte verticale si orizontale, asezate in scara. Modelele rezultate sunt in relief si creeaza impresia unor valuri. Acesta se realizeaza astfel:

• se coase o linie orizontala, pe fata, in dreapta, de-a lungul a patru fire;
• se infige acul de sus in jos, pe verticala, tot cu patru fire;
• se tripleaza linia verticala, atat pe fata, cat si pe dos, fara a strange prea tare firul, ca sa iasa in relief;
• la capatul de jos al liniei verticale se face din nou o linie orizontala, doar pe fata, apoi iar una verticala, dublata sau triplata.

3. Cusaturi manuale pentru ie – modele populare si modul de realizare a acestora

Broderia pentru ii este realizata in principal din fire cusute, dar se pot adauga si alte accesorii, precum paietele, perlele si margelele. 

Ceea ce caracterizeaza ornamentatia pentru ii este ca nu exista prea multe cusaturi manuale ascunse. Chiar si cele care imbina partile camasii sunt vizibile, pentru ca fiecare linie are o semnificatie aparte. 

Pe ce material se coase ia depinde de zona geografica, dar este, in principal, vorba despre doua materiale si anume bumbacul sau matasea.

Ie cu „musculite” si „bustenei”

Tehnicile de cusut ii se bazeaza pe aceste doua tipuri de puncte de cusatura. Poti realiza cu usurinta o ie folosindu-le, pentru ca sunt versatile si intra in componenta multor tipuri de modele traditionale.

Musculitele se refera la punctele de cusatura in cruce, care au forma literei X pe verticala. Cand acestea sunt realizate pe orizontala, se numesc bustenei, deoarece sunt lipite intre ele. Acestea se pot face din patru in patru fire, dar depinde foarte mult de grosimea panzei. 

Pornind de la aceste doua elemente de baza, poti realiza o multime de modele de ii, folosind motive cu o semnificatie profunda pentru portul popular romanesc, fie ca este vorba despre cusaturi populare din Bucovina sau din orice alta zona a tarii. 

In general, motivele de pe camasile barbatesti traditionale sau ii se inspira fie din lumea vegetala, fie din formele geometrice. 

3.1. Cusaturi manuale de inspiratie vegetala

Inspiratia din natura era importanta in toate zonele tarii, deoarece permitea cusatoreselor sa varieze modelele de ii prin introducerea de elemente ale plantelor locale. In ansamblu, acest tip de motive exprima abundenta naturii si recunostinta fata de aceasta, precum si prosperitatea vietii oamenilor. In cazul iilor cu maneca lunga, astfel de ornamente ofera un aspect cu adevarat special. Multe dintre ele se pot realiza cu usurinta, cu ajutorul catorva tehnici de cusatura usoare.

Printre cele mai folosite simboluri pentru acest tip de cusaturi artizanale, se numara:

• spicul de grau (apare mai ales la campie, pentru a exprima legatura oamenilor cu natura si recunostinta acestora pentru recolta);
• ghinda;
• stiuletele;
• afina; 
• strugurele;
• trandafirul; 
• laleaua;
• floarea de crin sau de cires;
• copacul (simbolul intelepciunii si al invierii; atunci cand apare cu coroana intoarsa, este un simbol folosit in ritualurile de trecere);
• spiralele care tin loc de flori si frunze sau infatiseaza carceii de vita-de-vie sau dovleac:
• trifoiul cu patru foi.

In afara de elementele vegetale, intalnim adesea si reprezentari zoomorfe, pentru ca acestea nu pot lipsi din redarea unui cadru natural cat mai bogat. Acestea trimit mai ales la animale domestice sau pasari. Exemple de astfel de cusaturi sunt:

• coarnele de berbec;
• fruntea boului;
• cocorul;
• porumbelul;
• vrabia;
• gaina;
• randunica.

Acestea variaza in functie de zona si sunt menite sa exprime bogatia, din punct de vedere etnografic si social, a acesteia. Un alt aspect diversificat in functie de loc sunt si cusaturile care desemneaza activitatile oamenilor, prin obiecte specifice, precum:

• grebla;
• furca;
• sapa;
• jugul;
• secera;
• ciocanul;
• carligul.

Vita de vie este, in folclorul romanesc, un simbol crestin al vietii vesnice, pentru ca aceasta trebuie sa fie ingropata pentru a rasari din nou. 

3.2. Cusaturi populare geometrice

Cusaturile pe ie cu inspiratie geometrica au, de asemenea, o semnificatie aparte, pentru ca ajuta la intelegerea credintelor si traditiilor stramosilor. Acestea sunt derivate, in general, din cateva simboluri esentiale pentru spiritualitatea romaneasca si au o semnificatie cosmica. In cadrul broderiilor romanesti sunt reprezentate urmatoarele corpuri ceresti si fenomene naturale, care vorbesc despre legatura neintrerupta cu cerul:

• soarele (redat prin intermediul cercului sau al florii-soarelui);
• fulgerul (linii in zig-zag);
• stelele;
• luna;
• Calea Lactee.

In ceea ce priveste elementele geometrice, exista cateva figuri fundamentale, reprezentate adesea pe iile autentice. Acestea sunt:

Cercul

Acesta simbolizeaza soarele si ciclul vietii, cu variatii sub forma de spirale, rozete in forma de S, ochi sau cruci cu capete ramificate. Cercul indica ideea ca totul este incadrat in  roata vietii si subordonat divinitatii.

Coloana 

Semnifica relatia dintre cer si pamant (cu derivatele sale: clepsidra, crucea in X, arcada).

Rombul

Rombul este un simbol stravechi pentru abundenta si fertilitatea solului. Costumul popular decorat astfel avea o incarcatura magica accentuata pentru cel care il purta. In judetul Buzau, era utilizat adesea siragul de romburi, mai apoi preluat de Constantin Brancusi pentru crearea Coloanei Infinitului. 

Unghiul 

Unghiul reprezinta, in folclorul romanesc, simbolul zeilor si sensul vietii.

Spirala

Din aceasta au derivat motive precum coarnele berbecului, vartelnita sau S-urile, care trimit la energia si miscarea universala in care este incadrat si omul.

Segmentele

In functie de numarul lor, acestea au intelesuri diferite (doi inseamna forta perechii, trei trimite la cele trei etape ale vietii – nasterea, cunoasterea de sine, moartea, iar patru este un insemn al abundentei).

Liniile

In functie de orientarea lor si acestea se remarca prin semnificatiile bogate. Daca linia este dreapta, ea trimite la forta si elevatie spirituala. In cazul liniei duble, sensul trimite la eternitate. Cele frante, cu aspect de fierastrau, trimit la coexistenta binelui si a raului, in timp ce liniile in X exprima ideea  de unire si prietenie.