Tipuri de arta populara in Romania si caracteristicile acestora

Fiecare tara are propria traditie culturala, care exprima aspecte din istoria si spiritualitatea poporului. Credintele si obiceiurile nationale s-au cristalizat, de-a lungul timpului si in arta populara, care cuprinde atat mestesugurile, cat si dansul, muzica sau literatura populara.

Printre tipurile de arta populara, realizarea costumului se detaseaza ca unul dintre cele mai semnificative aspecte ale spiritului autohton. Vestimentatia este o componenta importanta a artei traditionale dintr-o anumita tara, pentru ca hainele au fost dintotdeauna modalitati prin care oamenii au putut exprima locul lor in societate.

In cele ce urmeaza, poti afla mai multe exemple de arta populara din Romania si care sunt caracteristicile fiecaruia. 

Cuprins

1. Exemple de arta populara din Europa de-a lungul timpului
2. Costumul traditional si celelalte tipuri de arta populara

Arta populara se refera la manifestarea creativitatii si a spiritualitalii si reflecta viata culturala a unei comunitati, fiind legata strans de folclor. Obiectele realizate de mestesugari nu au pur si simplu un scop decorativ, ci au si menirea de a juca un rol practic. Cei care le creau erau in trecut instruiti in ateliere, pentru a deprinde toate abilitatile necesare activitatii pe care urmau sa o desfasoare.

Arta populara cuprinde atat productia materiala, printre care obiectele din ceramica, metal si alte materiale, cu scop utilitar si estetic, precum si cea imateriala, care se refera la muzica, dans si literatura populara.

In cazul artei materiale, pe masura ce utilizarea obiectului nu mai e relevanta, odata cu trecerea timpului, ramane in picioare mai ales valoarea estetica si spirituala a acestuia, transmisa de parinti catre copii. 

Iata cele mai importante arte populare romanesti:

• dulgheritul – crearea, cioplirea si imbinarea lemnului pentru realizarea de locuinte;
• cojocaritul – realizarea de cojoace, a caror ornamentatie avea menirea de a exprima statutul social al purtatorului;
• sumanaritul – realizarea de sumane din panura, care au o ornamentatie preponderent de culoare neagra;
• olaritul – presupune modelarea ceramicii la roata, mestesug care dateaza inca din perioada dacica si a carui practica continua in prezent;
• pictarea icoanelor – aceasta arta are origini comune in cele trei regiuni ale tarii, pentru ca s-a format, pretutindeni, sub influenta bizantina si orientala;
• incondeierea oualor – o traditie spirituala pascala specific romaneasca, prezenta in toate regiunile tarii, dar mai ales in Bucovina;
• confectionarea de masti – mastile erau importante mai ales in cadrul sarbatorilor de iarna, pentru ca in vatra satului se desfasurau jocurile populare, in care erau folosite aceste elemente de ornamentatie;
• realizarea de ii cu motive geometrice sau inspirate din natura.

Costumele traditionale au diferite forme, in functie de zona geografica, dar si de perioada in care au fost realizate. Intr-o anumita tara, se poate ca trasaturile acestora sa se schimbe la anumite perioade de timp, din cauza anumitor influente. 

Costumele nationale exprima, de cele mai multe ori, statutul social, religios si marital si se impart in doua categorii – pentru portul de zi cu zi sau in timpul sarbatorilor.

In Romania, portul traditional este unitar, in sensul ca are anumite caracteristici principale, care nu variaza in functie de zona. In alte tari din zona de sud-est a Europei, precum Bulgaria, acesta este diferit in fiecare regiune. Este important de retinut mai ales faptul ca un costum national romanesc este format din aceleasi piese vestimentare, indiferent de locul de provenienta (ie, fusta, fota si vesta, in cazul celui pentru femei).

Exista, desigur, si diferente la nivel regional si local, in ceea ce priveste modul de realizare a vestimentatiei, materialele, precum si motivele folosite pentru cusaturi, dar acestea nu schimba unitatea de ansamblu.  

Portul traditional cuprinde atat iile cusute manual, cat si vestele, cojoacele sau sumanele. Si acestea din urma sunt decorate cu motive asemanatoare cu cele folosite pentru camasile nationale, intrucat toate aceste tipuri de vesminte sunt expresia spiritualitatii arhaice.

Modelele cusute sunt folosite si in cadrul altor tipuri de arta populara. Decorarea oualor prin incondeiere presupune folosirea de motive care sunt reprezentate si pe ii (spicul, roata, crucea).  

De asemenea, ceramica poate fi impodobita cu modele geometrice, care apar si pe camasile femeiesti, deoarece accentul cade, in arta olaritului, pe formele sobre si simple.

Acestea sunt cateva dintre aspectele esentiale privitoare la arta populara romaneasca. Avand origini stravechi, ea si-a mentinut, de-a lungul timpului, importanta, deoarece reflecta spiritualitatea si modul de viata national.

Surse foto: https://www.ienationala.ro/ro/, Unsplash.com, ro.Pinterest.com.