Altita – un element cheie al iei romanesti, cu o semnificatie complexa
Altita este un element important al camasilor nationale din diferite zone ale tarii. Prezenta in spatiul romanesc din vremuri stravechi, aceasta nu si-a pierdut, de-a lungul timpului, relevanta. Ea face parte dintr-un cod vestimentar complex, dezvoltat de creatoarele de ii autentice de-a lungul timpului, prin care acestea isi puteau exprima mai bine identitatea culturala si locul in societatea rurala.
In functie de zona geografica si perioada, aceasta componenta cusuta ia diferite forme, in ceea ce priveste motivele folosite si modalitatea de realizare. In continuare, poti afla mai multe despre ce inseamna altita si cum se caracterizeaza aceasta in diverse regiuni.
Cuprins
- Ce este altita si care sunt caracteristicile principale ale acesteia
- Tipuri de altite pentru ie, in functie de zona geografica
1. Ce este altita si care sunt caracteristicile principale ale acesteia
Camasa cu altita, incretita la gat, numita si carpatina, este atat un obiect vestimentar valoros, cat si un document vizual luat in considerare de istorici pentru reconstituirea modalitatilor de trai din spatiul romanesc.
Altita reprezinta o bucata de panza dreptunghiulara, plasata pe umerii camasii, care nu face parte din structura manecilor. Ea uneste partea din fata cu cea din spate. Avand rol de largire a camasii, includerea acesteia a coincis unei nevoi a femeilor de a avea o libertate mai mare in miscari.
Odata cu trecerea timpului, suprafata altitei a crescut si a ajuns sa nu mai fie incretita, ci intinsa pe maneca. La inceput, cusatura care alcatuia altita era detasabila, pentru a nu se deteriora la spalat. Primele informatii scrise cu privire la camasa carpatina au aparut in secolul al XVII-lea, in foile de zestre, iar documentarea acesteia a luat avant in secolul al XIX-lea, odata cu raspandirea fotografiei.
In mod traditional, in lumea satului, camasa cu altita era perceputa ca fiind bogat decorata si o purtau fetele nemaritate, miresele si femeile in timpul primilor ani de casnicie. La inceput, ia cusuta manual avea rolul de a reda statutul social al femeii prin elementele vizuale.
Ulterior, mai ales in secolul al XIX-lea, in Tara Romaneasca si Moldova se dezvolta componenta decorativa a iilor autentice. Aceasta schimbare poate avea legatura cu tipurile de material folosit in aceste zone, si anume bumbacul si borangicul, mai potrivite pentru cusaturi decat panza aspra din Transilvania.
2. Tipuri de altite pentru ie, in functie de zona geografica
Motivele cusute de pe iile cu maneca lunga se impart in trei categorii, in functie de locul unde sunt plasate: pe altita, incret si rauri. In diferitele zone ale tarii, difera modalitatile de lucru, alcatuirea partilor camasii, materialele, precum si decorul.
In Oltenia, decorul predominant pentru altita era, in secolul al XIX-lea, geometric, organizat in 5-7 registre transversale compacte, alcatuite din romburi, rozete, S-uri culcate, spirale, valuri, X-uri si zig-zaguri. De asemenea, erau transpuse la nivelul figurilor geometrice unele simboluri astrale si religioase: stelele, ochisorii, crucea.
De la mijlocul secolului al XX-lea, au aparut cusaturile de inspiratie vegetala, prezentate din ce in ce mai exact. Printre plantele reprezentate se numarau trandafirii, garofitele, macii, margarele, cicoarea si bobocii.
In Muntenia, exista nenumarate moduri de a decora camasa cu altita, in functie de zona, printre care Teleorman, Vlasca, Snagov, Muscel, Arges, Buzau, Prahova si Breaza. De exemplu, in Teleorman, ornamentele sunt dispuse in trei registre: o parte cu benzi orizontale din borangic sau matase, un incret intr-o singura culoare, cu romburi, si un segment cu decor dispus vertical.
In regiunea Moldovei, cusaturile de pe altita sunt realizate mai ales prin punctul de cruciulita. Sunt reprezentate cinci randuri de „pui” (un tip de motiv specific acestui spatiu), desene de mici dimensiuni sau flori, despartite de niste dungi inguste, cusute pe dos.
Cele mai indragite motive ornamentale, indiferent de zona geografica sunt, printre altele, roata, rombul, spirala, S-ul culcat, valul, zig-zagul, stelele, crucea, biserica, pomul vietii, coarnele berbecului si vartelnita. Traseul urmat de acestea corespunde trecerii de la modelele geometrizate, cu o semnificatie spirituala bine determinata, la cele vegetale stilizate, utilizate tot mai mult pe masura ce taranii au inceput sa aiba acces la panza si firele pentru brodat cumparate.
Altita este un element decorativ esential al camasii nationale pentru femei, cu o istorie indelungata, de-a lungul careia functiile acestei parti a iei s-au schimbat, trecand de la rolul social catre cel decorativ.
Sursa foto: Ienationala.ro.