Traditia romaneasca – sarbatori, obiceiuri si tinute specifice culturii nationale

Importanta traditiilor si obiceiurilor specifice fiecarui popor in parte nu este una intamplatoare, ci se datoreaza rolului pe care acestea il joaca in crearea identitatii nationale si a sentimentului de apartenenta la un grup bine definit. De aceea, aspectele care tin de arta culinara, de cea vestimentara sau de ceremoniile care au loc la diverse ocazii sunt un factor de coagulare sociala si de apropiere intre oameni. 

Aceste datini si reguli nescrise sunt marcate de repetitivitate, de elementele estetice si de respectarea tuturor pasilor necesari pentru ca obiceiul sa fie indeplinit. Pentru a cunoaste indeaproape detalii interesante despre traditiile romanesti, citeste articolul de mai jos.

Cuprins

1. Traditii romanesti – costumul popular

2. Obiceiuri si traditii romanesti de sarbatori

2.1. Traditii romanesti cu ocazia Craciunului

2.2. Traditii romanesti cu ocazia Anului Nou

2.3. Traditii romanesti cu ocazia Pastelui

2.4. Traditii romanesti cu ocazia Martisorului

3. Traditiile romanesti de nunta 

1. Traditii romanesti – costumul popular

Atunci cand spui „traditie”, te gandesti imediat la un obicei vechi, care se desfasoara in mod repetat si care presupune urmarea anumitor procedee sau ceremonii. In Romania, datinile populare sunt pastrate cu sfintenie mai ales la sat, unde joaca un rol important in derularea vietii cotidiene si a pastrarii identitatii culturale. Acestea reprezinta un mod stravechi de a celebra momente vesele sau triste din existenta umana, precum si trecerea timpului si parcurgerea etapelor ciclice ale naturii.

Tocmai aceasta inspiratie din mediul inconjurator, din viata plantelor si a animalelor, se regaseste transpusa in actiunile, dar si in obiectele si vestimentatia utilizate in infaptuirea ritualurilor traditionale. Costumul popular este una dintre cele mai graitoare reflexii ale bogatiei universului si imaginarului romanesc. Detaliile minutioase, materialele naturale si croielile deosebite transforma hainele traditionale in adevarate comori culturale.

Portul popular prezinta caracteristici comune in toate regiunile din Romania, insa in fiecare zona exista detalii si ornamente specifice. Traditia costumului national dateaza din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor si a romanilor, si face parte din obiceiurile regasite in Peninsula Balcanica. De altfel, vei observa asemanari intre porturile populare ale tarilor din aceasta regiune. 

Costumul national romanesc este format din cateva elemente principale: 

• camasa, denumita si ie populara, pe care o poarta atat barbatii, cat si femeile;
• pantalonii, sub denumirea de itari, pentru barbati;
• fusta, denumita fota sau catrinta, purtata de femei.

Pe langa acestea, portul popular poate include articole precum opinca, sarica, pieptarul sau caciula.

Dintre toate, se remarca in mod special ia care, de-a lungul timpului, a capatat faima internationala. Mari creatori de moda au fost inspirati de bluza nationala romaneasca si de trasaturile ei aparte: feminitatea, delicatetea si eleganta, elementele decorative fermecatoare si materialele naturale.

Incepand cu anii 1950, costumul traditional nu a mai fost purtat in zilele de lucru, ci doar in zilele de sarbatoare si la evenimente speciale. Manopera minutioasa si rezultatele estetice spectaculoase au transformat hainele populare in opere de arta, apreciate atat pe plan local, cat si in restul lumii. Realizarea manuala a unui astfel de articol poate dura si cateva saptamani. 

In continuare, vei afla mai multe detalii despre traditiile romanesti cu ocazia carora se poarta costumul national.

2. Obiceiuri si traditii romanesti de sarbatori

Ca in toate celelalte culturi, sarbatorile reprezinta ocazii speciale, care au de obicei semnificatii religioase si au o importanta aparte in viata spirituala a fiecarui popor. In Romania, cele mai importante festivitati au loc de Craciun, de anul Nou si de Paste. Mai exista si numeroase sarbatori religioase care celebreaza vietile sfintilor sau a Mantuitorului. Dintre ocaziile laice, cel mai asteptat este Martisorul. 

2.1. Traditii romanesti cu ocazia Craciunului

In luna decembrie, au loc sarbatorile de iarna, un prilej de bucurie atat pentru adulti, cat si pentru copii. Astfel, sunt sarbatorite mai multe ocazii speciale, precum Sfantul Nicolae, Ajunul Craciunului, Ziua de Craciun, si Sfantul Stefan. Dintre acestea, Nasterea Mantuitorului este celebrata cu cel mai mare fast. 

Pregatirile incep cu cateva zile inainte de 25 Decembrie, odata cu Ignatul, cand este sacrificat porcul. Atunci incepe si prepararea mancarurilor si a deserturilor traditionale. De asemenea, Craciunul este precedat de obiceiului colindatului. In Ajun, grupuri de copii, tineri sau chiar varstnici merg din casa in casa in comunitatea lor si adreseaza urari fiecarei familii, prin intermediul colindelor. 

Fiecare zona din Romania are propriile ritualuri in acest sens. In Maramures, colindatorii poarta masti, primesc colaci, iar traditia se numeste „jocul mosilor”. In Bucovina, usile caselor raman deschise in seara premergatoare Craciunului, pentru ca cei care colinda sa poata indeparta duhurile rele prin urarile lor. Ei sunt imbracati in portul specific acestei perioade, cu straie populare groase, in culorile specifice Craciunului si ale zonei in care locuiesc. De obicei, culorile bluzelor, cojoacelor si vestelor sunt alb, rosu si negru.

O alta datina esentiala este impodobitul bradului. Daca, mai nou, acesta se impodobeste cu cateva saptamani inainte de Craciun, traditiile spun ca el se decoreaza cu o seara inainte. Bradul este atat un simbol specific Craciunului, cat si unul cu radacini adanci in obiceiurile romanesti. Dupa cum ai observat la multe alte ocazii traditionale, precum nunta, botezul sau inmormantarea, acesta este prezent pentru a face trecerea in noua etapa pentru toti cei implicati.

In dimineata zilei de Craciun, credinciosii merg la biserica, iar la sat, cei mai multi poarta din nou haine de sarbatoare, pentru a marca importanta acestei zile atat de speciale in cultura romaneasca. Dupa slujba, femeile se intorc acasa cu mancarea sfintita de preot si se servesc bucatele traditionale preparate cu grija.

2.2. Traditii romanesti cu ocazia Anului Nou

In cultura nationala, aceasta zi speciala marcheaza inceperea noului an civil si mai poarta numele de „Sanvasaiu” (de la Sfantul Vasile, sarbatorit pe 1 ianuarie) sau Craciunul Mic. In perioada care urmeaza acestui eveniment, exista o serie de obiceiuri prin care se sarbatoresc trecerea in noul an, innoirea timpului si a lumii, alungarea duhurilor rele si atragerea norocului si a bunastarii. 

Printre aceste datini se numara Plugusorul, Capra, Ursul, Sorcova, sau Caiutii. Aceste traditii sunt marcate de momente coregrafice complexe, de purtarea costumelor populare si a mastilor pentru interpretarea unor personaje mitice si utilizarea unor obiecte care acompaniaza versurile si urarile, precum biciul sau sorcova. In plus, uratorii se folosesc de instrumente muzicale pentru a se acompania: fluiere, tobe sau altele.

La aceste datini participa indeosebi tinerii. Pentru Plugusor, baietii si barbatii sunt imbracati in costume tipice, compuse din camasi traditionale in culori variate si cu diverse motive decorative, pantaloni populari, cojoace groase din blana de oaie si caciuli specifice fiecarei zone in parte. Anumite obiceiuri, precum Capra si Ursul, presupun si adaugarea unor masti zoomorfe. Astfel de datini isi au originea in ritualuri stravechi, puse in practica in cinstea mortii si a invierii Divinitatii. 

De asemenea, participantii confectioneaza papusi sub forma personajului principal al traditiei respective. Capra este realizata din lemn cioplit, hartie neagra si rosie, are ochi din boabe de fasole, urechi concepute din doua bucati de linguri, cornite si ornamente sub forma de margele. In zona Moldovei, este specific umblatul cu Ursul. Acesta este simbolizat de un tanar ce poarta blana si masca. Alaturi de el se afla restul uratorilor imbracati in haine traditionale de iarna. 

In Bucovina se practica obiceiul Caiutilor, unul dintre cele mai frumoase jocuri romanesti. Ansambluri de tineri performeaza o coregrafie speciala, ce simbolizeaza vitalitatea si dinamismul varstei respective. Fiecare dansator poarta un cap de cal conceput din lemn, imbracat in panza alba si ornat cu alte elemente decorative, precum beteala si oglinzi. Modul in care se desfasoara momentul artistic aduce aminte de atacul unei cete la comanda capitanului. Ce trebuie sa mai stii este ca acest obicei se regaseste si la alte popoare care venerau calul ca pe un animal sacru, capabil sa apere caminul si comunitatea. Astfel, se dovedeste ca exista asemanari fundamentale intre natiuni, care trebuie valorificate.

2.3. Traditii romanesti cu ocazia Pastelui

Sarbatoarea Invierii este un alt moment al anului marcat de obiceiuri vechi si pline de insemnatate. Cel mai raspandit dintre ele este vopsirea oualor, ritual care are loc in Joia Mare. Daca in trecut acestea erau vopsite in culoarea rosie sau incondeiate, astazi se folosesc mai multe nuante. In fiecare zona exista anumite motive decorative care predomina in aceasta arta. In Bucovina, acestea sunt executate minutios si se inspira din natura: spice, soare, frunze si altele. In Muntenia si Oltenia se folosesc nuante mai simple, pe cand in Transilvania si Banat sunt caracteristice diversitatea modelelor si a culorilor. Ciocnirea oualor ofera prilej de bucurie pentru adulti si copii deopotriva.

In noaptea de Inviere, se merge la slujba, de unde se ia Lumina Sfanta. Aceasta este pastrata aprinsa cat mai mult timp in gospodarie. 

In dimineata de Paste, oamenii poarta haine populare de primavara, ii cu maneca scurta, din materiale lejere si cu motive specifice sezonului. In anumite zone, exista credinta ca, de Paste, trebuie sa porti imbracaminte noua, care are un rol de purificare. De asemenea, conform superstitiilor, este bine sa bei apa dintr-un vas neutilizat inainte. Pe masa de Paste se afla bucate traditionale alese: cozonac, pasca si mancaruri cu miel. In mod traditional, acestea sunt sfintite la biserica.  

2.4. Traditii romanesti cu ocazia Martisorului

Venirea primaverii este o sarbatoare de natura laica specifica in spatiul romanesc si este asteptata cu nerabdare de locuitorii tarii, care au parte de ierni geroase in fiecare an. Sosirea noului anotimp este marcata pe 1 Martie, prin simbolul Martisorului, un mic talisman purtator de noroc. Datinile sunt diferite in diverse regiuni ale tarii: in anumite zone, barbatii ofera martisoare femeilor, iar in altele, se procedeaza invers. Acestea sunt purtate in piept, pe parcursul intregii luni.

Micul obiect norocos are un aspect special, deoarece este legat mereu cu un snur realizat din doua fire impletite: unul alb si unul rosu, simboluri ale divinitatii, ale dragostei si ale puritatii. Localnicii din anumite regiuni considera ca cele doua fire fac referire la barbat si femeie, care convietuiesc in stransa legatura si armonie. Aceste doua alegorii sunt des intalnite si ca motive decorative ale iilor traditionale. 

De obicei, talismanele norocoase sunt reprezentari ale simbolurilor norocului: trifoiul cu patru foi, cosarul, ghiocelul si altele. In prezent, acestea sunt concepute intr-o varietate de optiuni.

3. Traditiile romanesti de nunta

Casatoria este considerat cel mai important eveniment din viata personala, deoarece reprezinta inceputul unei noi etape, alaturi de persoana iubita si unirea destinelor celor doua jumatati. In traditia romaneasca, nunta este un prilej extraordinar de celebrare. Ceremoniile si obiceiurile difera pe tot cuprinsul tarii, insa toate acestea sunt menite sa aduca noroc si fericire tinerilor care se hotarasc sa isi duca existenta impreuna.

Daca in mediul urban vestimentatia este una de natura contemporana, in multe zone rurale, mirii pastreaza cu sfintenie datinile si imbraca costumele populare specifice acestui eveniment. De cele mai multe ori, acestea au ornamente impresionante, in culori vii. Rochia sau costumul miresei sunt albe, insa accesoriile decorative sunt variate si realizate manual. Ea poate purta batista la brau si sorturi din catifea. Mirele este imbracat cu ie traditionala si vesta sau o alta haina mai groasa, precum cojocul sau sumanul, in functie de anotimpul in care se desfasoara evenimentul. De asemenea, pe cap, acesta poarta o palarie neagra ori o caciula, pe care se prinde o floare alba.

In ziua nuntii, mirele este pregatit de cavalerii de onoare si apoi se indreapta spre casa nasilor, iar mai departe, alaiul merge catre casa miresei, care se afla, de asemenea, in pregatiri. Aici se rupe turta miresei si se joaca o hora specifica. In anumite zone, este impodobit si bradul, cu scopul de a purta noroc celor doi. El va fi dus si pastrat in casa mirilor, simbolizand vitalitatea si prospetimea tanarului cuplu. Mai departe, se merge la biserica, unde are loc ceremonia religioasa. La finalul cununiei, miri sunt intampinati pe scari de catre invitati, care arunca boabe de orez, un alt obicei aducator de noroc.

Cultura romaneasca este caracterizata prin traditii si ritualuri bogate, pline de insemnatate si care oglindesc armonia cu care locuitorii tarii traiau in raport cu natura. Respectul pentru ciclicitatea timpului, a sezoanelor si redarea artistica a elementelor naturale, din domeniul botanic sau cosmic, se reflecta in modul in care arata costumele populare, dar si alte obiecte din vietile romanilor.

Sursa foto: Unsplash.com.