Nimic nu poate descrie mai bine istoria si specificul unei culturi decat costumul national. Reprezentand una dintre cele mai bine inradacinate mosteniri lasate de stramosi, portul traditional romanesc pastreaza inca spiritul autentic si dragostea fata de propria tara. Prin multitudinea de culori, croieli, cusaturi si simboluri, acesta spune fascinanta poveste a teritoriului si istoriei Romaniei de fiecare data cand este imbracat.

         Desi la origine portul traditional este unul singur, exista anumite elemente definitorii pentru fiecare regiune in parte. Acest lucru reprezinta dovada vie a multiculturalismului romanesc, fiind, in acelasi timp si martorul unitatii in ciuda diferentelor, care a caracterizat dintotdeauna spiritul national.

Afla in acest articol ce reprezinta costumul national, din ce este compus si care este specificul sau in functie de zona de provenienta. 

Cuprins: 

1. Costumul national: scurt istoric al elementului care defineste cultura romaneasca
2. Costumul popular romanesc – din ce este format si ce il face special
3. Specificul costumului popular in functie de zona de provenienta

Desi costumul national a trecut prin numeroase schimbari si efervescente de-a lungul indelungatei sale istorii, originea acestuia dateaza inca din perioada celor mai vechi stramosi ai spatiului romanesc: geto-dacii. Dovezile unui port similar costumului national actual se gasesc atat pe celebra Columna a lui Traian din Roma, cat si pe Tropaeum Traiani, monumentul roman ridicat la Adamclisi, in judetul Constanta.

Astfel, se pare ca atat femeile, cat si barbatii de origine dacica aveau o vestimentatie extrem de similara portului popular romanesc. Majoritatea femeilor dace isi acopereau parul cu o naframa, purtandu-l strans in coc sau impletit. Ca imbracaminte, acestea purtau o camasa de panza asemanatoare cu ia actuala si o fusta din tesatura foarte similara catrintei.

Vestimentatia barbatilor era compusa dintr-o tunica din canepa si pantaloni lungi si incretiti, care amintesc de portul popular specific zonei Moldovei. Acestia erau incaltati cu clasicele opinci, care se numara si astazi printre elementele specifice portului traditional. De asemenea, specialistii considera ca numeroase descoperiri istorice care dateaza inca din perioada neolitica, precum figurinele din lut de la Craiova sau din necropola de la Carna (Oltenia), reproduc indeaproape modelele portului popular. 

  In general, costumul national romanesc nu se diferentiaza foarte mult de la o zona etnografica la alta in ceea ce priveste componentele sale. Majoritatea diferentelor se gasesc in amanunte, precum croiul sau imprimeul. Iata care sunt principalele parti componente ale portului traditional:

  Pentru femei, costumul popular este in general compus din camasa, fusta si o piesa suplimentara care o acopera, infasurandu-se in jurul braului. In functie de locul de provenienta si de felul in care aceasta este construita, ea poate avea mai multe denumiri: fota, imprejuratoare sau catrinta (daca are un snur care se leaga in jurul corpului), zadie, opreg, zavelca sau pestelca (daca este formata din doua segmente) sau sucna, vigan, androc sau spicnita (daca este sub forma de fusta). 

In anumite zone etnografice, acestor elemente le mai pot fi adaugate si cojocul, confectionat, de obicei, din piele de oaie si carpa sau baticul, confectionat din matase si folosit pentru acoperirea parului. In cazul fetelor tinere, aceasta este inlocuita de un somot fabricat din catifea si ornat cu margele.

  Costumul popular barbatesc este alcatuit din camasa (o ie barbateasca), pantaloni (izmene) si opinci sau cizme cu caputa inalta. In anumite regiuni acestea sunt completate de palarie, care difera in functie de anotimp: clopul este folosit vara, iar cusma, confectionata, de obicei, din lana, este specifica anotimpului rece. 

Ca in cazul portului feminin, camasa este confectionata din panza alba tesuta in razboi si ornamentata cu modele geometrice care pot diferi in functie de regiune. 

Desi, in mare, portul popular este compus din aceleasi elemente, exista anumite aspecte care difera in functie de zona etnografica. Aceasta varietate a fost determinata de influentele prezente in fiecare regiune, care au modificat intr-o mai mica sau mai mare masura atat folclorul, cat si specificul zonei respective.  

• Costumul national in zona Moldovei:

  Moldova este zona care a conservat cel mai mult influentele arhaice, iar acest lucru se resimte in portul popular. Ia moldoveneasca este incretita si ornata cu o multitudine de modele brodate, culorile cel mai des folosite fiind albul, rosul, verdele si negrul. 

Catrinta are deseori imprimeuri florale si este intotdeauna inchisa la culoare. Pentru sustinerea acestora se foloseste un brau tesut, cu o latime de pana la 12 cm. 

De asemenea, portul popular moldovenesc este compus si dintr-un ilic sau o vesta fabricata din piele de oaie sau din lana, pe a caror suprafata sunt tesute diferite motive ornamentale: linii drepte sau frante, motive solare sau florale (cele mai des intalnite sunt bobocul si panseluta, dar si de creanga cu frunze, care simbolizeaza Pomul Vietii).  

• Costumul popular in Banat:

Portul traditional banatean este caracterizat, in primul rand, de opregul purtat de femei, confectionat dintr-un material rigid in partea din fata si ciucuri lungi si colorati in partea din spate. Piesele care acopera parul poarta denumirea de „ceapsa” sau „conciu”, fiind tesute din lana sau bumbac si ornamentate cu motive geometrice, precum rombul sau cercul. 

In general, atat costumul banatean femeiesc, cat si cel barbatesc, se deosebesc de cele din restul tarii prin policromatism si prin bogatia ornamentelor si cusaturilor, deseori folosindu-se in confectionarea sa chiar fire argintate. 

• Portul popular in Oltenia:

  Oltenia se numara printre regiunile cele mai bogate in varietatea de costume nationale, detaliile acestora variind chiar de la o localitate la alta. In general, portul popular oltenesc se deosebeste prin folosirea culorii negru si contrastarea acesteia cu motive decorative policromatice. 

  De asemenea, margelele din sticla colorata sunt deseori intalnite ca un accesoriu al costumului national. Pentru sudul Olteniei este specifica ipingeaua, ornata cu broderii pe guler. 

• Costumul national in Dobrogea:

  Portul popular din zona Dobrogei a fost influentat intr-o mare masura de varietatea etnica specifica acestei regiuni. Astfel, costumul dobrogean se remarca prin bogatia culorilor si motivelor ornamentale, atat geometrice, cat si vegetale. 

  Pentru barbati, specificul consta in caciula tuguiata confectionata din piele de miel si chimirul de culoare rosie, purtat peste camasa. Costumul femeiesc este, in schimb, caracterizat prin marama din borangic si prin barneata, brau confectionat din lana si tesut la razboi. 

Costumul popular se numara, fara indoiala, printre elementele definitorii pentru cultura romaneasca. Avand o istorie bogata in spate, acesta si-a pastrat caracteristicile si a ramas fidel spiritului si specificului national, indiferent de influentele care l-ar fi putut schimba. Desi tendintele s-au schimbat si s-au modernizat, elementele definitorii ale acestuia pot fi inca gasite si in piesele contemporane, ducand mai departe aceasta traditie indelungata.

Surse foto: Shutterstock.com, Pinterest.com.