Ia nationala: istoria iei, ziua iei, tipurile de ie, materiale din care este confectionata, mituri
Ia este cea mai importanta piesa a costumului feminin traditional romanesc. Ea a ajuns sa surprinda prin frumusetea sa pictori, fotografi, membri ai caselor regale si desigeri de renume precum Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier, care si-au manifestat geniul artistic, scotand in evidenta unicitatea piesei portului romanesc.
Cuprins
- Istoria iei
- Ziua iei
- Tipuri de ie
- Materialele, structura si decorarea iei
- Mituri despre ie
Cuvantul ie este derivat din latinescul tunicae lineae, care inseamna tunica subtire purtata pe piele. Ea face parte din categoria camasilor tranditionale romanesti si se distinge prin diversitatea ornamentelor si a decoratiunilor panzei.
Ia este definita de artistii populari ca o totalitate de insemne, cusute cu menirea de a o proteja pe cea care o poarta de spiritele rele, de vraji si alte pericole.
Nu exista date exacte cu privire la aparitia iei, insa istoria ei incepe in perioada culturii Cucuteni, o civilizatie a Europei care a trait intre anii 5.200-3.200 inaintea erei noastre, pe actualul teritoriu al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și al Basarabiei. Mestesugul popular de creare a iei a rezistat de-a lungul timpului pentru ca s-a transmis din generatie in generatie.
Ziua Internationala a iei se sarbatoreste pe data de 24 iunie, in aceeasi zi cu sarbatoarea Sanzienelor. Incepand cu anul 2013, ziua iei romanesti a reprezentat o celebrare a traditiei, a simbolurilor, dar si a feminitatii.
Sarbatoarea iei a aparut la initiativa comunitatii online „La Blouse Roumaine” si a fost preluata de comunitatile romanesti din peste 100 de orase, din 48 de tari.
De ziua iei nationale se organizeaza evenimente care sa scoata in evidenta multitudinea modelelor pline de semnificatie si importanta istorica. Complexitatea croirii iei, pregatirea materialelor, realizarea modelului si a designului sunt elemente care situeaza iile in randul obiectelor de arta.
Se spune ca purtarea unei piese vestimentare de acest tip, de ziua universala a iei romanesti, aduce noroc si reprezinta un omagiu adus traditiilor si obiceiurilor romanesti.
3. Tipuri de ie
Exista trei tipuri principale de ie: „de-a intregul”, considerata cea mai veche, cea incretita la gat si ia cu platca. In functie de regiune, iile pot fi grupate si in subcategorii, printre care le avem pe cele mai cunoscute:
- Ia cu altita
Este cel mai intalnit model de ie din tara noastra. Se gaseste in regiunile Moldova, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Banat, Covasna. Se caracterizeaza prin prezenta constanta a unor campuri ornamentale la guler, piept, maneca si prin prezenta unor zone de incretire a panzei.
- Ia cu tablie
Este bogata in ornamente, fara panza in desfasurare, si este specifica regiunii Hunedoarei.
- Ia cu umar
Este intalnita in Transilvania, Sibiu și Fagaras. In locul altitei ea prezinta o dunga ingusta cu ornamente, care acopera umarul si se numeste umeras.
Ia sau camasa tranditionala romaneasca poate fi confectionata dintr-o panza alba de bumbac, borangic, in, canepa sau matase.
Cel mai utilizat material este panza topita din bumbac. De asemenea, trebuie sa fie tesuta in borangic sau marchizet. Pentru a recunoaste calitatea unei ii dupa material, panza trebuie sa fie moale si fina la atingere.
Cămașa este realizată în formă de cruce, cu o singură bucată de pânză, în partea de sus existând o deschizătură. Tradițional, fața și spatele poartă numele de „stan”, în timp ce partea inferioară este denumită „poale”.
Inspiratia pentru modelele ornamentale ale iei se trage din elementele naturii. Acestea se gasesc, in general, intr-o aglomerare in zona manecilor, pieptului si a umerilor si difera in functie de model.
- Aduce noroc
Se spune ca hainele traditionale vin ca o aura asupra celui care le poarta, aduc noroc si bunastare. Acest lucru se datoreaza puterii trecutului, a stramosilor si a conexiunii puternice create prin hainele portului traditional romanesc. Ia nu se abate de la regula, ea fiind un simbol al norocului, dar si al fericirii si frumusetii celei care o poarta.
- Protejeaza de spiritele rele
In trecut, ia era decorata cu forme si modele dispuse in zona pieptului si a mainilor pentru a proteja de raul ce se putea abate asupra fetei care o purta. Se spune ca acest lucru se intampla si in prezent, femeile care aleg sa poarte ii fiind ferite de necazuri, blesteme sau vrajitorii.
- Atrage petitorii
Frumusetea femeilor din popor, care mergeau duminica la hore, era adesea intregita de vesmantul traditional pe care il purtau. Cel mai important articol era ia, care divulga prin culorile ei statutul marital al femeii, dar si personalitatea sau atuurile trupului. Se spune ca femeile care poarta ie, in prezent, sunt mult mai atractive, datorita semnificatiei profunde pe care o are ia in mentalul colectiv arhaic.
Cu profundele sale semnificatii, ia este considerata un simbol al culturii si al traditiilor romanesti. 24 iunie, ziua iei romanesti, vine ca un omagiu adus sutelor de ani de civilizatie si de pastrare a legaturii stranse cu natura. Ia aduce noroc celei care o poarta, ofera un aspect elegant si, prin frumusetea ei, atrage toate privirile.
Sursa foto: freepik.com, pixabay.com