„Din întreaga floră românească, cel mai cunoscut simbol al primăverii este ghiocelul. El ar fi fost un bărbat rămas văduv, cu opt copii. Recăsătorindu-se, copiii săi, patru băieți și patru fete, au fost alungați de mama vitregă. Necăjiți, aceștia se metamorfozează în opt specii diferite de flori. Tatăl i-a căutat ce i-a căutat și, neaflând nimic de soarta lor, se transformă și el în floarea numită ghiocel.

O altă legendă se referă la culoarea albă a florilor de ghiocei. „Când Dumnezeu a făcut toate câte sunt pe Pământ, iarbă, buruieni și flori, le-a împodobit cu culori frumoase. Când a făcut zăpada, i-a zis: «Pentru că tu umbli peste tot, să-ți cauți singură culoarea ce-ți place». Zăpada s-a dus mai întâi la iarbă: «- Dă-mi și mie din culoarea ta verde atât de frumoasă!» Iarba a refuzat-o. A rugat apoi trandafirul, să-i dea culoarea roșie, vioreaua să-i dea culoarea albăstruie, floarea-soarelui să-i dea culoarea galbenă. Niciuna nu asculta rugămintea zăpezii. Tristă și amărâtă, ajunge în dreptul ghiocelului, căruia îi spune și lui necazul.

«Nimeni nu vrea să-mi dea culoarea sa. Toate mă alungă și-și bat joc de mine!»

Înduioșat de soarta zăpezii, ghiocelul i-a spus: «Dacă-ți place culoarea mea albă, eu o împart bucuros cu tine».

Zăpada primi cu mulțumire darul ghiocelului.

De atunci, ea poartă veșmântul alb ca al ghiocelului.

Drept recunoștință, zăpada îl lasă să-și scoată căpșorul afară, de cum începe să se arate primăvara.

Ion Ghinoiu, „Calendarul țăranului român, Zile și mituri”

Sursa și sursa foto: facebook.com – Muzeul Municipal Pașcani

Am sa va povestesc si despre ziua Brândușei de primăvară

Ziua Brândușei de primăvară – simboluri și superstiții.

Potrivit tradiției populare, la final de martie, pe 30 ale lunii, se serbează Ziua Brândușei de primăvară, care încheie șirul obiceiurilor lui Mărțișor. Este un moment mai puțin cunoscut, dar plin de simboluri și superstiții.

Se spune că brândușa nu ar fi o simplă floare.

Ion Ghinoiu, în cartea “Zile și Mituri” amintește despre două surori gemene frumoase, alungate din casă de mama vitregă, una primăvara devreme, alta toamna târziu și preschimbate apoi de Dumnezeu în flori. Se consideră că brândușa de primăvară e floarea viilor, iar cea de toamnă e a morților.

O altă variantă spune că cele două surori ar fi umblat mult prin pădure, plângând și jelind, până când Toamna le-a auzit și le-a transformat în brândușe. Una avea să înflorească primăvara, cealaltă, toamna. De atunci ele se caută mereu, dar nu se întâlnesc niciodată.

Sursa și sursa foto: https://muntii-nostri.ro/…/30-martie-ziua-brandusei-de…